Reclamele Romanesti

Pot să afirm cu mâna pe inimă că în ceea ce privește ADvertising-ul, avem și oameni deștepți în țara asta. După ce am fost intoxicată cu reclame de duzină făcute în lipsă de inspirație, am regăsit cu greu două reclame pe care eu le consider BUNE.(Pe lângă cele de la UNIREA, care mi s-au părut GENIALE!!) .
1. http://www.220.ro/reclame/Duraziv-23mar-40sec-Mpeg1/g8izpsElml/
si continuarea : http://www.220.ro/reclame/Duraziv-Patrimoniu-30sec-22mar-Mpeg1/wU6HGN0Jvb/

Mai e una, ȘOC! de la neinspirații de la QFort.De obicei, au reclame de cea mai joasă speță, cu o idee de bază bună, dar evident prost pusă în practică.Aici, uimitor dar adevărat, au nimerit-o cât de cât.

Insistând vehement pe tema că geamurile lor REZISTĂ, au testat rezistența românilor( cunoscuți pentru nervii lor slabi).Iată și reacțiile vecinilor deranjați de experimentul tânărului QFort-uit : http://www.220.ro/funny/Voi-Cat-Mai-Rezistati/kPNJpig9BI/

Tipic românesc!...

La fel, cei de la ciocolata ROM au avut cateva reclame STRONG...(„Partidul te vrea tuns, roachere!” http://www.220.ro/reclame/Reclama-La-Ciocolata-Cu-ROM/0wvJPCj0Cw/ și „Iahtul” http://www.220.ro/reclame/Rom-Iahtul/2kw3ZI7aOS/ ). In schimb, cele noi, cu steagul Americii...pff... la modul cel mai serios, m-au apucat pandaliile când am văzut ce idee au avut.Pentru că am luat-o de bună.Ulterior, au dat ei în fapt chestia de bază și am realizat că ideea a fost de fapt de 200 de puncte.Au reușit să trezească spiritul românesc, cel de mult aflat în hibernare pentru majoritatea.Ce pot sa zic?BRAVA!!

Tot în micul meu top se află și reclamele celor de la ALTEX. Cele vechi...cu „ăla negru de respira greu” și „ți-am zis că e popă!Da tu nuuu! BATMAN-BATMAN!”.
Ultima, din câte îmi aduc aminte, a fost pentru scurt timp difuzată pe posturi, pentru căăăă...a fost interzisă de CNA. Dar românul nostru...șmecher din naștere, i-a fentat pe fraieri și l-a uploadat pe YouTube și alte nebunii.Felicitările de rigoare!(Reclama 1 cu ăla negru și cu „ lasăru' ”:  http://www.220.ro/reclame/Altex-Reclama-2/UoPEpXpJMG/ ; Reclama 2 cu Batmanu' : http://www.220.ro/reclame/Reclama-Altex-Batman/cSlKNTVAEK/ )

Ajunserăm la final de drum, respectiv top al reclamelor.Până acum, după părerea mea, cea mai tare reclamă este cea făcută de cei de la DACIA.Aia cu holograma.(cei care nu o știți...credeți-mă că MERITĂ VĂZUTĂ!).
Cum spuneam, „ number one pe locul 1” pentru mine e asta : http://www.youtube.com/watch?v=gMGM9LDtHW0 .

!!! Next time- top reclame de pe alte meleaguri .

Facebook is addictive

Parerea mea ("proprie si personala") este ca Facebook creeaza dependenta.Nu numai prin simplul fapt ca este o retea de socializare, ci si prin numeroasele aplicatii pe care mai nou le are.

La inceput, cand a aparut Facebook la noi la Romanica, era tratat ca un fel de HI5 mai...stilat.Avand o interfata simpla, la care nu puteai sa modifici nimic si neavand widget-uri (aplicatii ) de genul slide show-uri, teme/background-uri personalizate ori cine stie ce alta bazaconie, nu era ..interesant/atragator/ "marfa".In concluzie: nu tu pitipoance, nu tu pitiponci.

Acum, on peut dire que la mode...a changé: se merge pe principiul "n-ai pagina de Facebook, nu existi". Platforma s-a modernizat un pic( desi a pastrat aceeasi grafica): pe langa jocuri(cred ca au ajuns de ordinul sutelor) pana la tot felul de teste care fara sa vrei te atrag sa le faci. Majoritatea sunt aberante si pornesc de la topic-uri de genul Care este numele tau Ghetto? sau Ce creatura mitologica esti? pana la Cat de batran este spiritul tau?, Cat de instabil mental esti? ori Ce culoare are aura ta?.Exemplele continua...

Alta MARE tampenie mi se pare "joculetul" sau ce-o fi el Adevar sau Provocare. Nu pentru simplul fapt ca mi se pare o reala idiotenie sa faci asa ceva pe o retea de socializare, ci si pentru ca are niste provocari, respectiv adevaruri (?) de iti sta mintea in loc.Ma lasa masca unele chestii...Gen: ADEVAR : "E adevarat ca X nu stie cat face 7x8?" sau "Ce ar alege Y intre bani si fericire?" . 1.Habar nu am si 2. De ce DRACULUI m-ar interesa chestiile astea? Totusi...CAT de plictisit sa fii sa te chinui singur cu tampeniile astea si (mai rau) cat de TAMPIT sa fii sa le dai crezare?(chiar si 0,1%)

Tot din seria de mari tampenii mi se pare ca este si Facebook Phrases...care pentru copiii/oamenii pe care sincer nu ii duce mintea, ar fi asa, ca un fel de Oracol din Delphi. Aplicatia asta e buna la toate, un fel de handyman de Facebook : iti poate spune cum va arata copilul tau, ce vei naste prima data, ce secrete ascunde X persoana sau da, ma poate lumina in legatura cu (scuzati viitoarea cacofonie) "Cum sunt prietenii tai cand beau?". Hello??...Nu ma chinui, stiu...e aberant.

So yes, recunosc ca sunt dependenta de Facebook.Recunosc ca am mutat Yahoo!Messenger pe pagina mea, dar si a prietenilor, ca am 2-3 joculete de care NU pot sa ma las : Brain Buddies (un joculet genial, care cica iti testeaza creierul...Chestia e ca e foaaarte tare pentru ca te pune sa gandesti. Are 4 probe: Memorie, Logica, Calcule si Visual (memorie vizuala) ), Sorority Life (care ma "fascineaza" pentru ca e un fel de At Home Designer`s Office...o imbraci pe fata aia cu ce te taie capul, ii faci freza, o innebunesti etc) si Chocolate Factory (pentru ca acolo pot sa fac ceea ce nu pot manca eu: ciocolata.Toate soiurile, formele, aromele, combinatiile etc.)

In cazul in care voi reveni cu un post in care sa afirm ca m-am lecuit de Facebook, minune mare, va rog sa aplaudati.In caz contrar, se presupune prin absurd ori ca am uitat, ori ca "sufar" in tacere in continuare...

Duelul Titanilor- Barca vs.Real Madrid

Astazi, adica acum vreo 20 de minute, a fost derby-ul FC Barcelona - Real Madrid. Probabil va intrebati ce stie o fata ca mine, barbie doll wanna be, despre fotbal.Ei bine, DESTULE. Dupa cum am precizat si in descriere, "sunt fan FCB de cand ma stiu, poate daca atunci cand m-am nascut eu se transmitea asa ceva la televizor, ziceam BARCA inainte de a zice MAMA sau TATA". Anyway...ce pot sa zic...acolo FOTBAL adevarat!
Doua echipe mari, cu jucatori de exceptie, au facut senzatie.De fapt doar una a facut senzatie...cealalta...s-a cam scufundat in rusine. 5-0 nene!5-0 pentru BARCA!!
Pff...daca erau in Romanica noastra, cred ca ramanea Camp Nou fara scaune de la 1-0...la 5-0 dispareau garduri, haine, copii...ce se gasea prin zona.Dar deh...Camp Nou nu e Ghencea, nu e Rapid, nu e Dinamo.E la mama lor acolo ..si tare bine le e.
Si cand ma gandesc ca putea sa fie...9-0...ma intreb daca mai avea rost sa fie Casillias in poarta aia.Cu sau fara el...cam tot rahatu` ala era, nu? Cum prietene sa te bata pe tine, maaarele Real Madrid cu 5-0??? Cum?? E chiar trist...mare mila mi-e de Murinho...NOT!!! =))
Repet...si putea sa fie 9-0 frateee...9-0!! 2 goluri putea sa le dea Messi da` a dat o bara fantastica la bataia de la corner, un 11 m pe care a uitat arbitrul sa i-l dea cand era 2-0 (treaca de la noi) si doua ratari ale lui nea Bojan...care se juca "La Malai" cu Casillas...
Eu am ramas foarte fixata pe scor...5-0 nene? Asta deja nu mai e trist...e deja TRAGIC.
Doua goluri date de STAR-ul meu ... David Villa..sa-i dea Dumnezeu sanatate...(min.53 si min.58), un gol dat de Xavi (min.10), urmat de STAR-ul meu nr.2, Pedro R. Ledesma (min.18) si incheind cu Jeffren(min.90).
Repet...ASTA DA FOTBAL !!!
Pana acum(programul 2010-2011), din 27 meciuri(in total- cu tot cu meciuri amicale, cupa si alte nebunii), Barca a suferit doar 2 infrangeri (14.08.10 la Sevilla acasa, 11.09.10 cu FC Hercules),4 meciuri cu scor egal (25.08.10 cu AC Milan 1-1 , 29.09.10 cu Rubin Kazan 1-1, 03.10.10 cu RCD Mallorca 1-1 si 02.11.10 cu København 1-1), restul fiind victorii (21 la numar ;) ).
Astept meciul urmator al Barcelonei, care teoretic e pe 5.12.2010, cu Osasuna (dar care nu cred ca va fi transmis).Astia sunt eroii mei (pe ziua de azi):

Sursa foto: Google sa traiasca...+ http://www.fcbarcelona.com 

FJSC invadeaza A`LIVE Club&Pub

Se intampla Joi, 25.11.2010...Nu se mai putea dom`ne...cum sa nu iesim si noi toti asa...cu mic cu mare? Asa ca am zis "Gata ba baieti (si fete)...asta seara petrecem in stil TRIPLU MAXIM ca la Vodafone." Zis si facut.Toti punctuali, la ora X la locul X.Intram.Shock! N-avem masa.Cu bunavointa unei fete de-a casei ni s-a facut loc in spatiu, langa scena, din pacate nu erau locuri VIP, erau locuri de "bea si fugi"...cred...ca ne asezasera chiar langa usa...da fie.   Distractie sa fie.

Am decis de la inceput ca vrem un pub sau un club unde sa fie Karaoke.Ce sansa!Am nimerit un loc care e si PUB si CLUB si are si KARAOKE. O MA GAaaa!(-citat din mari artisti in viata).

Cum ne-am asezat, ni s-au intins "neste" foi in fata...KARAOKE CONTEST.Baaa baiatule...da astia vorbeau serios, nu se jucau.Era cu contest, cu cantare, cu interpretare scenica, trairi, emotii...PREMII....Artisti dom'ne...nu pistoale cu apa ca noi.

Am zis "Waaa Daaa Faaack.Ne face pe noi neste fraieri ma?Gata!Ne inscriem!" Zis si...nefacut.Multi au capitulat..Tradatoriiiiiii... 

Eu...martie din post, n-aveam cum sa NU concurez..Mi-o cereau fanii...(joke.haha :P ) Asa ca, m-am inscris, impreuna cu kolega Diana. Nume de scena: Les journalistes. (l-am bagat pe prezentator in ceata).Descriere: amuzante, sociabile, dragute, devreme acasa...Alesesem prima piesa Aqua-Barbie Girl si a doua Geri Halliwell- Raining Man.(baaad choise) 

Cand am vazut ca toti care fusesera inainte au avut numai piese ori la coracon, ori care sa te ridice de pe scaun, am zis "ba baiatule, se darama sandramaua.n-avem cum sa aparem cu Barbie Girl ca ne linseaza astia.". Zis si facut.Am fost sa schimbam, ni s-a zis ca nu merge, dom.ne nu se poate...o fi o pati...s-a rezolvat.A ramas tanti Halliwell cu gagiu` din ploaie.

Canta 1, canta 2...ies sa vorbesc la telefon cu mamy meu....si...cum ma indreptam eu asa spre iesire, am auzit acolo pe fundal..."wow...auziti aici cine urmeaza...sunt doua si sunt frantuzoaice....Les Journalistes!!!" maica sfanta....stiu doar ca am fugit inapoi pe scari si ii tipam maica-mii in telefon "FATA SUNT YO! YO SUNT!" ...Inainte sa ma urc pe scena stiu ca mi-am aruncat tel in bratele unei colege...si gata! Hompa tzus! 

Inainte sa dau acel SHOT obligatoriu peste cap...planuisem cu Diana sa urlam in microfoane SA FIE BAHAOOOOOOS! ...si-asa am si facut. :D 

Am shot-uit, ne-am prezentat....incepe melodia....Cred ca am uitat sa precizez ca DA! SHOCK! Eu nu stiam melodia =)) Am urcat pe scena aia asa, ca picata din cer, dar asta era! [Semanam cu Shy Ronnie ala ---> http://www.youtube.com/watch?v=PUg5C6SOtVU ] 

Aproape toata melodia am stat ca un stalp de telegraf (ma mai miscam la refren, ca ala era singurul pe care il stiam), incercand sa citesc versurile (pacat ca eu sunt cam liliaca asa la distanta...si fara ochelari eram WA THA FACK! :)) ) 

Oricum...ideea de baza e ca ne-am facut de ras (adica EU, ca Diana stia versurile) in stil grande.SI NE-A PLACUT! 

Ne-a placut atat de tare, ca mai vrem o data! Poate next time vom avea si interpretare scenica si emotii si tot tacamul ;) 

Verdict final: Sistemul medical romanesc e in coma de gradul II

http://www.ro-news.ro/editorial/verdict-final-sistemul-medical-romanesc-e-in-coma-de-gradul-ii/
Asta e un editorial pe care l-am scris acum cateva luni si de care, trebuie sa recunosc, sunt tare mandra.

Sunt mandra ca a iesit ok, ca l-am scris corect dpdv gramatical, avand in vedere ca eram foaaaarte nervoasa in momentul acela. Foarte nervoasa si foarte lipsita de inspiratie, de asemenea.

Anyway, enjoy ! :)

Wandering daughter returns to writing

Da, nu am mai postat nimic de ...wow...1 saptamana, desi am promis ca de blogul asta ma tin.

Deh, se pare ca destinul imi arunca in fata piedici.Nimic nou sub soare, toate-s exact ca si saptamana trecuta...din pacate.

Momentan incerc sa-mi revin si sa reusesc sa-mi fac durerea de picioare sa dispara, insa se pare ca ele(picioarele) nu sunt de accord cu ideea asta.

Motivul pentru infernala durere ar fi acela ca este doar a ...5a oara(?..cred) cand ma duc de pomana la facultate.

Desi peisajul din Crangasi este mirific, iar atmosfera de-a dreptul mirobolanta, as zice pass cu cel mai mare drag.Dar na, ma plang si eu, ca orice student nemultumit, pentru simplul fapt ca...altceva nu am ce sa fac.

Oricum, este de apreciat faptul ca desi m-am obisnuit cu seminariile care se amana/nu se fac si informatiile eronate, eu inca ma trezesc de L-Mi la ora 6, ca sa fiu la 8 la facultate...Deh, unii nu se prind de idee si sunt insistenti.Cazul persoanei aici de fata :) .

Asta sa fie problema =)) ...Noroc ca sunt optimista si ma gandesc ca sunt deja anul 3...pe sistemul „inca un pic si scap”...I hope.

Poze Incredibile - Cum arata lumea vazuta la microscop

Poze Incredibile - Cum arata lumea vazuta la microscop

This, you've got to see...Pozele sunt super tari, iar ideea mi se pare geniala.

One down...two to go

      Mda...funny thing.Azi, plecand de la minunata mea facultate si pornind in aventurosul drum spre casa, evident, am luat metroul.Stateam ca intotdeauna cuminte, asteptand pe ritmuri de Dan Balan-Justify Sex ( :)) ) metroul spre Crangaaasi.Si..cum sedeam eu in coltul meu...aud dintr-o parte tipete disperate.Am zis ca iar atrag nebuni.Toata lumea agitata pe langa mine...care cum sa sara mai repede in ajutor...deja ma panicasem si-am zis sa ma uit.Primul lucru care mi-a venit in cap: "nu atrag nebuni de data asta...poate e sinucigas"...M-am intors..si era o tanti disperata, cu doi kinderi dupa ea...tipa in gura mare: "Mihaitza mama, unde esti?" ...Oh da...se pare ca n-au iesit iezii la numaratoare...Langa ea, un nene mai spre 150kg (presupun ca era consortul) o calma lejer: " Taci ma femeie ca-l gasim noi.Unde sa se duca?" .Pff...in secunda aia deja ma imaginam in locul femeii...cum ma intorceam si-i trosneam doua capace.Dar nu...ea a fost mai zen decat as fi fost eu si nu l-a bagat in seama...(probabil era obisnuita cu mitocanisme de genul).Trec 10 minute, femeia se tot plimba pe acolo cu ceilalti doi copii dupa ea, eu ratez metroul, doar de dragul de a vedea happy-ending-ul ce avea sa apara...si nici urma de pustiul nr.3 .In sinea mea, deja ma panicasem si-mi imaginam tot felul de scenarii extrase din filmele horror...Sansele mele de publicare a unei carti pe baza acestui eveniment au fost insa spulberate in momentul cand a aparut bodyguard-ul de serviciu cu Mihaita de-o aripa.Mihaita care avea plamani de tenor si bocea de zor(da, fac si rime).Ma asteptam ca nah, in dulcea revedere ,maica-sa sa-l ia in brate, sa-l pupe, calmeze si alte cele.Ghici ce frate...ii arde doua perechi de palme...mai urla un pic la el si il trage de mana spre ceilalti doi "iezishori".Adevarat ca in momente de genul, cred ca si eu as fi reactionat cam la fel...
     Oricum...metroul meu a venit DIN NOU...ma urc intr-un final si ma chinui sa-mi gasesc un loc cat mai aproape de usa.In fundal se auzea tot Justify sex( iar il uitasem pe repeat), dar pe mine ma chinuia o singura chestie: DACA o sa am vreodata copii...e clar ca le indes un GPS pe unde apuc :))

Ale tinereții ...valuri

                        Postul asta o să fie ceva gen...pe sistemul ”amintirile mă răscolesc”...

http://www.youtube.com/watch?v=Xo4aK_pw-1M

      N-am stat aproape niciodată să mă gândesc la toate tâmpeniile pe care le-am făcut în trecut...Asta poate pentru că ori m-aș fi speriat și-aș fi zis ceva gen ”asta nu eram EU”..ori n-am dat atenție...Una din două.
     Nici acum nu m-aș fi apucat să-mi aduc aminte, dar în urma deselor întâlniri cu fostele colege, am fost ușor ...obligată.Astfel, am realizat că da, nu m-am chinuit să-mi aduc aminte niciodată pentru că mă speriam și nu mă recunoșteam drept protagonistă.
     Mă uit în urmă și realizez că eram singura elevă de clasa a 9 a care NU venea fancy-trendy la școală, nu aveam nicio relație la activ și eram și cam tocilară pe deasupra.Asta așa, pentru a completa setul.De ce să mint, am fost un copil cuminte la viața mea...asta înainte să intru la liceu.Eh, atunci s-a cam întors foaia.
     Țin minte și-acum cum am început să ”gust” din viața de liceu.Pff...ce chiuluri începusem să trag...ce nebunisme...La noi, să chiulești, era o  adevărată aventură.Îmi amintesc cum ne chinuiam să sărim gardurile, înalte de 2 m și ceva, fără să ne rupem blugii de pe noi...cum ne alergau portarii când mai vedeau ce avem de gând să facem...Îmi amintesc de câte ori am fost prinși și duși la director...de câte ori n-a fost anunțată mama că ”am luat-o razna și nu mai dau pe la școală”...că umblu cu toți derbedeii școlii...că fumez...bla bla...Acum realizez săraca mama...prin câte a trecut...


     Într-a 10 a, a fost ...parfum.Mai ales când se făcea cald afară.Era clar că pe mine și încă 2 tembele(Elena & Raluca) ne găseai în spatele școlii, la plajă.Stăteam cu mai mulți duși pe ciment(care da, era mai mult decât cald) , în cerc, cu o sticlă de Cola la 2L și semințe NutLine în mijloc.Stăteam acolo toaaată ziua, la sfânta bârfă, până se ducea soarele.După, ne chinuiam să ne ducem ori la restul orelor (mai rar) , ori acasă.De cele mai multe ori ne mutam cu „cenaclul” nostru în școală, pe holuri sau în vreo sală liberă.
    Tot într-a 10 a am înțeles definiția (aia pe bune) a unui PARTY.Așa a luat Alexandra, aici de față, drumul interminabil al cluburilor din București.Evident, precum era de așteptat, nu mi-a luat mult până am prins gustul.Pe vremea aia mergea faza cu ”rămân în seara asta la colega X” ....Chiar dacă nu prea îmi plăcea să mint, recurgeam la metoda asta adesea, când era vb. de ieșit în club.Asta până într-a 11 a. Atunci, toate ”manevrele” erau pe față.


    Într-a 11 a, toate erau aranjate din timp.Se știa ...Joia era night out, iar Vinerea... GIRLS  night out.Deja începusem să o luăm cam pe arătură.Toate.Și toți.Venitul la școală era...pff...o raritate(și cu toate astea n-am avut niciodata sub 10 la purtare :) ).Cum nu veneam la școală, evident, n-aveam nici note.Eu(la vremea aia sportivă) mereu mă scoteam cu ”am fost în cantonament”, ”am avut meci”, ”m-am accidentat la meci și n-am avut voie să merg”...vrăjeală de 2 bani, dar care mergea MEREU.Încă mă mir cum am avut note așa mari , cum n-am avut niciodată medii neîncheiate sau corigențe.


   Într-a 12...pff...lipseam ”motivat”. Pe sistemul ” domne,gluma-i glumă, dar eu am de dat Bacu'...”. Evident că învățam pe rupte la un suc în Tonka.În perioada aia cred că am luat la rând toate cafenelele posibile și imposibile din zona Romană- Universitate-Pța Unirii (dar tot fani Tonka eram :)) ) Așa m-am trezit în sem 2 cu aproape 300 de absențe NEMOTIVATE- moment în care s-a trezit mama cu directoarea la ușa clasei ei(mama fiind profesor în aceeași școală în care învățam eu).Motivul vizitei era mai mult decât evident: venise să o pună în temă și să-i zică să-mi scoată urgent scutiri, că de nu...nu intru în Bac(pentru care mă pregătisem cu seriozitate în tot acel timp).Nu-mi pot da seama ce față a făcut mama când a auzit, dar îmi pot imagina, din moment ce s-a crizat vreo 2 ore când a ajuns acasă.Păcat că n-a avut efect.Cine dracului avea atunci chef de școală?Așa că i-a venit brilianta idee să-mi bage meditații.Aveam un program...nici acum nu-mi pot da seama CUM am rezistat.L-M-Mi-J-V meditații. Marțea și Joia  la matematică, Miercurea la biologie, Lunea și Vinerea la română.


    Mama, disperată, se pare că adoptase modelul nazist și devenise un mic Hitler în varianta 1m65cm. Nu știu dacă a gândit-o îndelung, dar știu că a mers.Am trecut și Bacul, am intrat și la facultate(moment în care m-am îmbătat cu tata de nu știam cum mă cheamă nici cu buletinul în mână ).


    Sunt multe de zis, multe pe care N-AȘ PUTEA SĂ LE ZIC, mai ales din primul an de facultate.Pfff....pentru mine, anul 1 a fost mai mult decât genial(s-o putea oare??).Partea a doua că am realizat cam târziu că nu mai e ca la liceu și că aici cam trebuie să învăț și să pun petrecăreala pe planul 2(cel puțin).Nu m-a anunțat nimeni de chestia asta de la bun început, așa că am ținut-o într-o veselie continuă.Examenele...am trecut prin ele ca și cum nici n-ar fi fost...Existau zile, din sesiune, când mă duceam la facultate cu un pix în mână și-un pachet de țigări în buzunar, neștiind de fapt LA CE examen mă duc, sau DACĂ am în ziua aia examen.Eram extra zen, extra chill, pe sistemul viața e roz, iar eu sunt beată.Mergând pe sistemul ăsta, m-am trezit la sfârșitul sesiunii cu 4 restanțe( din 6 examene).Prima dată, am zis că nu-i adevărat...DAR mi-am adus aminte că la 2 nici nu venisem  :)) și la 2 nu scrisesem nimic că eram ocupată să trimit sms-uri.La minunata veste, ai mei au rămas o idee interziși, dar s-a găsit al meu tată să spărgă tiparele cu : ”bhă tată...știi cum e vorba aia...n-ai restanță, n-ai prestanță”.Problema mea era că aveam prestanțăăăă...din plin.Pe sistemul „ de toate pentru toți” ...


     Norocul meu e că m-am calmat și că mi-a trecut ”febra” petrecerilor și a ieșirilor în miez de noapte, reusind în anul 2, spre marea mea uimire, să nu am nicio restanță(în primul semestru:)) ).Exemplu pe două picioare al faptului că oaia neagră poate să fie și spre roz :)) .
Urmând sfatul colegilor filosofi,  ”noi să fim sănătoși...și să ne stea părul bine” .

Hey there!

    Da, am blog. Cred că este al 5-lea pe care îl fac, de data asta sper să mă și țin de el... Ca de fiecare dată, entuziasmul meu ține doar cât redactez primele post-uri...Tot ca de fiecare dată, mă gândesc că „Gata! Ăsta rămâne, fie ce-o fi!”...right...

    Se vrea a fi un blog de „de toate”...de la poze și filmulețe la critici , articole și editoriale.

  Fiind (încă) studentă la Jurnalism, am „obligația” să dețin așa ceva (un blog), pentru că...e trendy.Pentru studenții la jurnalism (și nu numai) blogul este exact ca și geanta Luis Vuitton (din colț de la Obor) pentru o pitzy care se respectă.

   Așa că, în numele spiritului de turmă, îmi fac apariția pentru a 15 mia oară pe tărâmul on-line-ului. Heyah! :)